Generalităţi

Comuna Boiu Mare se află �n sudul judeţului Maramureş, pe drumul judeţean Mesteacăn - T�rgu Lăpuş. Cu o populaţie �n jur de 1300 locuitori (1311 �n 2001, �n scădere faţă de 1413 �n anul 1995), �n �ntregime rom�ni, comuna se numără printre cele mai mici din judeţ, iar ca suprafaţă (60 kmp) printre cele medii.

Situată la o altitudine de 380 m, comuna Boiu Mare are un relief deluros, cu dealuri acoperite de păduri de foioase şi păşuni �ntinse. Podişul Boiului aparţine monoclinului Podişului Transilvaniei, găsindu-se �n spatele aliniamentului de culmi cristaline Mezeş-Ticău-Preluca.

Constituţia geologică a regiunii nu favorizează existenţa unor zăcăminte cu importanţă economică deosebită, substratul calcaros d�nd naştere la forme carstice.

Comuna Boiu Mare este situată �n bazinul hidrografic al Lăpuşului. Apele curgătoare sunt reprezentate de p�r�ul Boiului, p�r�ul Prislopului şi Valea G�delui, toate afluenţi ai r�ului Lăpuş.

Clima zonei este temperat continentală moderată, cu ierni mai bl�nde şi veri nu prea calde. Aceasta favorizează dezvoltarea unei vegetaţii cu păduri de foioase şi păşuni. Animalele care populează teritoriul comunei sunt cele specifice regiunilor deluroase din ţara noastră. Fondul cinegetic este format din c�teva zeci de mistreţi, iepuri, vulpi, căprioare, fazani etc.

Comuna este formată din patru sate: Boiu Mare, Rom�neşti, Prislop şi Fr�ncenii Boiului, cu funcţii economice cerealiero-zootehnice, pomicole şi forestiere.

Satul Boiu Mare este satul de reşedinţă al comunei Boiu Mare. Acesta este aşezat pe dealurile de la sud de r�ul Lăpuş, form�nd o unitate geografică cu satele Mesteacăn, Prislop, Fr�ncenii Boiului, Şasa, Rom�neşti, Jugăstreni şi Salniţa. At�t prin structura reliefului, c�t şi prin ocupaţiile locuitorilor, structura economică şi tradiţiile culturale, aceste sate au foarte multe trăsături comune.

Forma de relief predominantă a satelor este dealul. Aproape �ntreg hotarul comunei are la bază roca de calcar şi numai spre r�ul Lăpuş este o f�şie �ngustă de şisturi cristaline. Stratul de păm�nt pe roca mamă este subţire şi �n unele locuri apare st�nca golaşă.

La nord curge r�ul Lăpuş, care colectează aproape toate izvoarele din hotarul comunei. Celelalte izvoare ajung prin diferite p�r�uri la r�urile Someş şi B�rsău.

Ocupaţia principală a locuitorilor este agricultura, av�nd ca ramuri de bază pomicultura şi creşterea animalelor. Din cauza solului şi a climei, cultura cerealelor dă rezultate slabe. Vegetaţia naturală a satelor este formată de pădure, arborele predominant fiind fagul.

�n sate se păstrează tradiţia �n ceea ce priveşte confecţionarea covoarelor din l�nă şi a cusăturilor din p�nză.