Generalităţi

Comuna Boiu Mare se află în sudul judeţului Maramureş, pe drumul judeţean Mesteacăn - Târgu Lăpuş. Cu o populaţie în jur de 1300 locuitori (1311 în 2001, în scădere faţă de 1413 în anul 1995), în întregime români, comuna se numără printre cele mai mici din judeţ, iar ca suprafaţă (60 kmp) printre cele medii.

Situată la o altitudine de 380 m, comuna Boiu Mare are un relief deluros, cu dealuri acoperite de păduri de foioase şi păşuni întinse. Podişul Boiului aparţine monoclinului Podişului Transilvaniei, găsindu-se în spatele aliniamentului de culmi cristaline Mezeş-Ticău-Preluca.

Constituţia geologică a regiunii nu favorizează existenţa unor zăcăminte cu importanţă economică deosebită, substratul calcaros dând naştere la forme carstice.

Comuna Boiu Mare este situată în bazinul hidrografic al Lăpuşului. Apele curgătoare sunt reprezentate de pârâul Boiului, pârâul Prislopului şi Valea Gâdelui, toate afluenţi ai râului Lăpuş.

Clima zonei este temperat continentală moderată, cu ierni mai blânde şi veri nu prea calde. Aceasta favorizează dezvoltarea unei vegetaţii cu păduri de foioase şi păşuni. Animalele care populează teritoriul comunei sunt cele specifice regiunilor deluroase din ţara noastră. Fondul cinegetic este format din câteva zeci de mistreţi, iepuri, vulpi, căprioare, fazani etc.

Comuna este formată din patru sate: Boiu Mare, Româneşti, Prislop şi Frâncenii Boiului, cu funcţii economice cerealiero-zootehnice, pomicole şi forestiere.

Satul Boiu Mare este satul de reşedinţă al comunei Boiu Mare. Acesta este aşezat pe dealurile de la sud de râul Lăpuş, formând o unitate geografică cu satele Mesteacăn, Prislop, Frâncenii Boiului, Şasa, Româneşti, Jugăstreni şi Salniţa. Atât prin structura reliefului, cât şi prin ocupaţiile locuitorilor, structura economică şi tradiţiile culturale, aceste sate au foarte multe trăsături comune.

Forma de relief predominantă a satelor este dealul. Aproape întreg hotarul comunei are la bază roca de calcar şi numai spre râul Lăpuş este o fâşie îngustă de şisturi cristaline. Stratul de pământ pe roca mamă este subţire şi în unele locuri apare stânca golaşă.

La nord curge râul Lăpuş, care colectează aproape toate izvoarele din hotarul comunei. Celelalte izvoare ajung prin diferite pârâuri la râurile Someş şi Bârsău.

Ocupaţia principală a locuitorilor este agricultura, având ca ramuri de bază pomicultura şi creşterea animalelor. Din cauza solului şi a climei, cultura cerealelor dă rezultate slabe. Vegetaţia naturală a satelor este formată de pădure, arborele predominant fiind fagul.

În sate se păstrează tradiţia în ceea ce priveşte confecţionarea covoarelor din lână şi a cusăturilor din pânză.